Viata… probabil e ceva prea simplu pentru ca omul s-o perceapa total pe parcursul sau; la urma urmei, un punct poate reprezenta intreg Universul. (Ce paradox!) Procesul acesteia de derulare e dificil pentru fiecare dintre noi. Oricat de dur, dezvoltat in diverse privinte, “imun” ar fi cineva, e stupid si prostesc sa se considere total lipsit de sentimente. Din punctul meu de vedere, este si o dovada a unei autocunoasteri maxim(cu indulgenta) mediocre. La urma urmei, suntem cu totii oameni.:) Da, diferiti (si uneori dureros de diferiti), dar la baza avem aceleasi elemente. Depinde doar cum se dezvolta pe parcursul existentei.
Unora ne este dat sa trecem prin situatii si emotii in urma carora ne intrebam daca le meritam noi povara mai mult decat altii, pe care in mintea noastra ii pedepsim pentru bucuria ce nu si-o merita. Altora le este drumul mai lin, procesul vietii mai putin incarcat de mizerie sau lacrimi. Dar, in loc sa ne gandim si sa judecam cine ce a primit fara a merita (nu de alta, dar e un efort inutil si nociv emotional), am putea sa ne vedem frumos de buna derulare sau imbunatatirea a vietii noastre. Pana la urma, ea e cea care conteaza.
Mai presus de toate, consider ca fiecare lucru oricat de marunt are un scop. Fiecare dintre noi are un scop. Evident, nu ni-l spune nimeni si poate nici nu il vom afla prea curand, dar ce e cel mai logic si usor de inteles este faptul ca ceea ce conteaza e sa incercam sa le facem pe toate cat mai bine. Sa ne autodepasim. Sa ne propunem niste teluri si sa ne zbatem pentru ele. Cu cat mai putine mijloace murdare, cu atat mai mare e satisfactia personala. PENTRU CA E MAI USOR SA FII CRUD decat CHIBZUIT. Mai tarziu, nu cei cruzi isi primesc rasplata + stima de sine se augmenteaza dovedindu-ne ca suntem cu adevarat buni in ce facem. Semanand rau, nu mai avem de unde culege bine cand avem nevoie. Si vom avea… cand ne va fi lumea mai draga.
Da, ne-am saturat, e greu. Inapoi n-avem cum sa mergem, inainte e singurul drum. Chiar si pe alei intunecate unde nu poti vedea 5m mai in fata. Daca asa a fost sa fie, trebuie sa ne luam inima in dinti si sa ne asumam responsabilitatea propriilor noastre vieti.
Dar, hei! Rezerva-ti un timp al tau dintr-o intreaga saptamana, redu-ti telefoanele la tacere si fa ceea ce vrei. Orice drum lung are popasuri. Poti incerca intr-o dimineata la cafea ceva ce poate ai lasat in praful memoriei:
