Fericirea e o întâmplare. E un moment în care nimic nu te deranjează direct și lași grijile departe de gândurile proprii. Sau unul în care circumstanțele sunt potrivite pentru a nu-ți incomoda contemplarea .
Fericirea e o surpriză. Este depășirea așteptărilor noastre în moduri diverse, dar plăcute. O floare ce așteaptă cuminte pe birou sau un om drag ce te așteaptă afară cu zambetu-i larg.
Fericirea e o mângâiere. Îmbrățișarea caldă a cuiva plin și dăruitor de iubire, atingerea unei păsări în zbor, privirea câinelui care se bucură de prezența ta.
Fericirea e o minciună. E o clipă de beție emoțională când alegi să crezi că totul va fi bine chiar dacă deocamdată nu vezi nici o soluție.
Fericirea e o iluzie, deci nimic… Și dacă nimicul este peste tot, de ce nu suntem fericiți?